Restrângerea libertăţii comerciantului

Restrângerea libertăţii comerciantului de a alege forma societăţii reprezintă o măsură excepţională, fundamentală pe natura juridică aactivităţii bancare, activitatea economică de interes public .

Pentru a funcţiona ca bancă, însă, nu este suficientă înfiinţarea unei societăţi comerciale pe acţiuni care să aibă ca obiect de activitate operaţiunile bancare. Doctrina juridică franceză împarte condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească societăţile bancare pentru a putea fi constituite şi a funcţiona în: condiţii de procedură (autorizarea constituirii şi funcţionării băncii de către o autoritate administrativă de specilaitate) şi condiţii care privesc societatea însăşi (forma juridică, obiectul de activitate, capitalul social, condiţii ărivind conducătorii, capitalul social, admistratorii, cenzorii, acţionarii).

Cine poate intreprinde activitati bancare sub numele de banca?

Definţia legală a băncilor oferă o primă limitare a sferei persoanlelor care pot desfăşura activităţi bancare sub denumirea de bancă ’bancă”: numai persoanele juridice pot avea calitatea de bancă, potrivit legii. Dispoziţia din Legea bancară română este concordantă, de altfel, cu normele în materie din legislaţiile europene, potrivit cărora au acces la profesiunea bancară doar persoanele juridice, nu şi persoanle fizice.

O a doua limitare este insituită de art. 9, alin. 1, teza a II-a din Legea nr. 58/1998, care prevede că băncile se consituie sub forma juridică de societate comercială pe acţiuni. Pe cale de consecinţă, activitatea bancară nu poate fi desfăşurată de orice persoană juridică, indiferent de forma juridică pe care o îmbracă. In primul rând, numai o societate comercială poate avea calitatea de bancă, cu excluderea regiilor autonome, a organizaţiilor cooperatiste, a asociaţiilor şi fundaţiilor; în al doilea rând, banca nu poate funţiona decât sub forma unei societăţi pe acţiuni, fiind excluse societăţilede persoane, societatea în comandită (?) pe acţiuni şi societatea cu răspundere limitată.

Reglementarea anterioară (Legea nr. 33/1991, privind activitatea bancară) excludea expres doar societatea cu răspundere limitată. Cu toate acestea, nici sub imperiul
acestei legi nu au fost constituite bănci sub formă juridică decât cea a societăţii pe acţiuni. În doctrina juridică a existat o controversă în materia constituirii societăţilor comerciale: într-o opinie s-a susţinut că societăţile bancare se pot constitui numai sub forma societăţilor pe acţiuni ; într-o altă opinie s-a arătat că atâta timp cât legea nu interzice, în mod expres, decât constituirea societăţilor bancare sub forma societăţii cu răspundere limitată, iar, din interpretarea sistematică a legii, rezultă că sunt excluse şi societăţile de persoane, concluzia ar putea să îmbrace atât forma societăţilor pe acţiuni, cât şi pe cea a societăţilor în comandită pe acţiuni .

Regimul juridic al autorizării băncilor. Condiţii de procedură.

Faptul că activitatea bancară este o activitate economică de interes public justifică instituirea unui statut juridic special pentru instituţiile de credit din sistemul bancar românesc (băncile, casele de economii, organizaţiile cooperatiste), precum şi a unui control public al acestora, exercitat de Banca Naţională a României în calitate de autoritate administrativă de specialitate, cu atribuţii în materia autorizării şi supravegherii prudenţiale bancare .
Activitatea bancară, cuprinzând atragerea de depozite şi acordarea de credite ca operaţiuni bancare principale, precum şi serviciile bancare (operaţiuni conexe şi accesorii), este o activitate economică de interes public .

Potrivit art. 1 din Legea bancară nr. 58/1998 , în România activitatea bancară se desfăşoară prin Banca Naţională a României şi prin bănci. Potrivit art.1, alin. 2 din Legea nr. 58/1998, prin lege se poate autoriza desfăşurarea activităţilor bancare şi de către alte persoane juridice (de exemplu, organizaţiile cooperative de credit), cu respectarea principiilor instituite prin Legea bancară.

Sistemul bancar românesc este structurat pe două nivele : primul nivel cuprinde o singură entitate, Banca Naţională a României (banca centrală a statutului român, cu atribuţii privind politica monetară, valutară de credit şi de plăţi, precum şi în materia autorizării şi supravegherii prudenţiale bancare), iar al doilea cuprinde, în principal, băncile, definite în art. 3, lit. b), din Legea bancară, ca fiind persoanele juridice autorizate să desfăşoare activităţi de atragere de depozite şi de acordare de creditte în nume şi în cont propriu.

Cadrul legal al activităţii băncilor

Băncile sunt societăţi comerciale cu statut special, pentru că se constituie şi funcţionează după reguli specifice, cu autrizarea şi sub supravegherea Băncii Naţionale a României.

Cadrul legal al activităţii acestora este constituit din Legea nr. 101/1998, privind Statutul B.N.R, Legea bancară nr. 58/1998 şi Legea privind procedura falimentului băncilor nr. 83/1998, care se completează cu actele normativeemise de B.N.R., în temeiul art. 50din Legea 101/1998.

Conform prevederilor art. 1 al Legii bancare nr. 58/1998, activitatea bancară în România se desfăşoară prin Banca Naţională şi prin alte bănci.
Alte persoane juridice pot desfăşura activitaţi bancare, numai dacă sunt autorizate prin lege şi numai cu respectarea principiilor legii bancare. Aceste persoane juridice se supun şi ele, la fel ca şi băncile, autorizării, supravegherii prudenţiale şi reglementărilor Băncii Naţionale a României, conform art. 90 din Legea bancară.

Se află sub incidenţa Legii nr. 58/1998 atât băncile, persoane juridice române, cât şi sucursalele din România ale băncilor, persoane juridice străine (art. 2, alin. 1).
Băncile reprezintă principalii intermediari financiari în economie. Ele facilitează formarea capitalului disponibil în economie şi coordonează procesul de economisire-investire, în scopul creşterii volumului total de resurse alocate economiei. Băncile sunt caracterizate prin capacitatea lor de a pune în circulaţie creanţe asupra lor însele, sporind volumul mijloacelor de plată şi, implicit, al masei monetare.

Sistemul Bancar se află într-un stadiu avansat de transformare, suficient pentru a plasa acest susbsistem al economiei pe una din principalele poziţii în evoluţia restructurării.

Pornit iniţial cu patru bănci de stat, sistemul bancar românesc s-a dezvolata pe parcurs şi s-a consolidat, băncile noi pătrunzând treptat în sistem şi construindu-şi încet poziţii relativ stabile pe piaţa bancară romănească. Au pătruns pe piaţă băncile străine ce se adresează afacerilor profitabile ale agenţilor economici din România şi care constituie un puternic factor concurenţial ce stimulează băncile româneşti – în dezvoltarea şi modernizarea activităţilor proprii .

resurse

RoDirector